Specii ale genului Viola (Panseluțe)

 

18072715_1473552419344055_659920756_n
Viola tricolor var. hortensis

Ordinul  Malpighiales

               Familia Violaceae

                              Genul Viola


Panseluța, denumire generala, este o plantă de dimensiuni mici, atinge cel mult 15 cm în înălțime, cu flori care au un diametru de aproximativ 1.5 cm. Crește pe pajiști și în regiuni pustii, mai ales pe pământ acid sau neutru. De regulă crește în locuri parțial umbroase și înflorește din aprilie până în septembrie. Florile pot fi purpurii, albastre,

Imagini pentru Viola odorata
Viola odorata- Toporași

galbene sau albe. Ele sunt hermafrodite și fertile, polenizate de albine.

 

„Panseluța” este o denumire generala pentru mai multe specii din genul Viola. De exemplu pentru toporași (Viola odorata), toporași galbeni (Viola biflora/ Viola lutea) sau toporași albi ( Viola persicifolia).

 

 

Imagine similară
Viola biflora/ Viola lutea – Toporași galbeni
field violetViola arvensis  Plant(s)
Viola tricolor var. arvensis

 

 

De astfel în România mai poartă denumirea de panseluța de câmp, barba împăratului, catifeluța, trei-frați-pătați.

Speciile de Viola sunt în numar de aproximativ 500, cu origine europeană dar raspândita aproape peste tot.

 

 

 

 

 

Imagini pentru Viola persicifolia
Viola persicifolia – Toporași albi

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Determinarea speciilor de Lycopodium

 Încrengătura Pteridophyta

Clasa Lycopsida

Familia Lycopodiaceae

1a. Tulpini scurt ascendente, furcat ramificate în ramuri aproape de aceeași lungime. Sporangii la subțioara frunzelor. => I.Hurpezia

1b. Tulpini repente, cu ramuri laterale scurte. Sporangii în spice terminale. = > II. Lycopodium

 

I.Genul Hurpezia

Hurpezia selago (Lycopodium selago) – Brădișor-

  • Plantă perenă, chemofită, cu înălțime de 5-20 cm, lunile VII-IX.
  • Sporadică în zona colinară-subalpină, subzone fagului, molidului, în păduri, tufărișuri de jnepeni și Ericacee, stâncării, turbării, pâlcuri de mușchi, trunchiuri putrede de arbori, stațiuni cu umiditate ridicată.
  • Plantă de semiumbră și umbră.
13020220_735721896543035_1884866067_n
Caractere de diferențiere a unor specii de Lycopodium

II.Genul Lycopodium

1a. Frunze alterne. Ramuri necomprimate. = > 2

1b. Frunze opuse, în formă de solzi. Ramuri comprimate. = > 4

2a. Frunze la vârf cu un păr lung, alb. Spice sporifere de 1-3 pe un penduncul lung, cu frunze laxe. = > Lycopodium clavatum –Pedicuță-:

  • Plantă perenă, chemofită, cu înălțime de 5-20 cm, lunile VII- IX;
  • Sporadică în zona montană, subalpină, rariști de pădure, tufărișuri, pajiști de pe coaste;
  • Plantă de lumină și semiumbră.

2b. Frunze la vârf fără păr lung. Spic sporifer solitar, sesil. = > 3

3a. Tulpini lung repente (-1m), cu ramuri laxe, erecte. Frunze orizontal patente sau reflecte. Spic sporifer evident separate de tulpină, mai îngust decât aceasta. = > Lycopodium annotinum –Cornișor-:

  • Plantă perenă, chemofită, cu înălțime de 10-30 cm, lunile VII-IX;
  • Sporadică, local abundentă, în zona montană, subzone fagului, molidului, în păduri, tufărișuri, turbării;
  • Plantă de semiumbră și umbră.

3b. Tulpini scurt repente, de 2-10 cm, de obicei cu o singură ramură erectă. Frunze erecte, numai cu vârful recurbat. Spic sporifer neevient separate de ramură, mai gros decât aceasta. = > Lycopodium inundatum –Brădișor-:

  • Plantă perenă, chemofită, cu înălțime de 5-15 cm, lunile VII-IX;
  • Rară, în zona montană, subalplină, subzona molidului, în turbării, mlaștini oligotrofe.

4a. Spice sporifere câte 2-6 (15) pe un penduncul lung. Tulpini de obicei subțiri repente. Ramuri verzi sau verzi-cenușii. = > Lycopodium complanatum – Șerpușor-:

  • Plantă perenă, chemofită, cu înălțime de 10-140 cm, lunile VII-IX;
  • Sporadică în zona montană, subzone fagului, molidului, în păduri, tufărișuri de Ericaceae, stâncării.

= > ssp. Complanatum: – Ramuri răsfirate în evantai, evident turtite, late de 2-3 mm. Frunzele de pe muchiile ramurilor evident mai late decât cele de pe laturi.

– Plantă de semiumbră.

– Mezoxerofită.

= > ssp. Chamaecyparissus: – Ramuri erecte, des fasciculate, slab turtite, late de 1,2-2 mm. Frunzele de pe muchii aproape de aceeași lățime ca cele de pe laturi.

– Plantă de umbră.

4b. Spice sporifere solitare, sessile. Ramuri verzi-albăstrui. Tulpini de obicei repente pe sol. = > Lycopodium alpinum –Brădișor-:

  • Plantă perenă, chemofită, cu înălțime de 5-15 cm, lunile VII-IX;
  • Sporadică în zona subalpină, alpină inferioară, în pajiști, tufărișuri de jnepeni și Ericaceae, rariști de pădure.

 

(AL.BLEDIE)

 

 

Determinarea speciilor de Selaginella (Struţuşori)

Încrengătura Pteridophyta
Clasa Lycopsida
Familia Selaginellaceae
Genul Selaginella ~ Struţuşori~

1a. Frunze alterne, scurt spinulos dinţate. Tulpina scurt repentă, cu ramuri subţiri, ascendente. => Selaginella selaginoides (S. spinulosa):

13015089_735721873209704_1429598774_n
Caracter de recunoaștere al speciei S. selaginoides

-Plantă perenă, chamefită, cu înălţime de 2- 12 cm, lunile VII-IX.
-Frecventă, în zona montană-alpină, pajişti, tufărişuri de Ericaceae, stâncării, turbării
eutrofe, izvoare.
-Euritrofă, eurifită.

13020408_735721856543039_807957278_n
Caracter de recunoaștere al speciei S. helvetica

1b. Frunze aşezate pe 4 şiruri (cele laterale divergente, cele de pe suprafaţa superioară alipite), nedinţate. Tulpini lungi repente. => Selaginella helvetica:
-Plantă perenă, chamefită, cu înălţime de 2-10 cm, lunile VI-VIII.
-Frecventă, în zona montană, zona subalpină, subzona fagului, molidului, stâncării.
-Plantă de semiumbră şi umbră. Saxicolă.

(Al.Bledie)

Ciuperci toxice și comestibile între care se fac confuzii

TOXICE   COMESTIBILE
Amanita pantherina ( buretele pestriț) Amanita rubescens Amanita rubescens ( crudă toxică, se consumă cu prudență, buretele roșu brobonat)
Amanita muscaria ( pălăria șarpelui) comparatif muscaria_caesarea Amanita caesarea (crăițe, burete domnesc)
Agaricus xanthoderma

Amanita verna ( buretele primăvăratic)

Amanita virosa ( buretele tomnatic)

Această prezentare necesită JavaScript.

Agaricus silvicola
Amanita phalloides ( buretele viperei)

Această prezentare necesită JavaScript.

Tricholoma portentosum

Russula cyanoxantha ( vinețica porumbeilor)

Russula virescens ( vinețica pestriță)

Galerina marginata

Această prezentare necesită JavaScript.

Kuehneromyces mutabilis
Omphalotus olearius

Această prezentare necesită JavaScript.

Cantharellus ciabarius ( bureți galbeni, gălbiori, urechiușe)
Hypholoma fasciculare ( gheba pucioasă)

Această prezentare necesită JavaScript.

Armillaria mellea (ghebe, opintici)
Cortinarius splendens

Această prezentare necesită JavaScript.

Tricholoma equestre ( buretele călărețului)
Lepiota brunneo-incarnata

Această prezentare necesită JavaScript.

Macrolepiota excoriata
Gyromitra esculenta ( zbârciogul gras)

Această prezentare necesită JavaScript.

Morchella esculenta ( zbârciogul bun, ciuciuleți, pupi)
Russula emetic ( vinețica focului)

Această prezentare necesită JavaScript.

Russula aurata ( hulubița roșie)
Boletus satanas ( hribul dracului)

Această prezentare necesită JavaScript.

Boletus edulis ( hrib, mânătarcă)

Boletus erythropus ( hribul cărămiziu, crudă toxică, se consumă cu prudență)

Boletus luridus( hribul vrajitoarei)

Tylopilus felleus ( hribul amar)

Această prezentare necesită JavaScript.

Boletus edulis ( hrib, mânătarcă)

 

Entoloma lividum ( ciuperca pieptănușului)

Această prezentare necesită JavaScript.

Clitocybe nebularis
Clitocybe dealbata

Această prezentare necesită JavaScript.

Clitopilus prunulus( nicorete)
Inocybe patouillardii

Această prezentare necesită JavaScript.

Calcocybe gambosa ( burete de mai)
Marasmius collinus

Această prezentare necesită JavaScript.

Marasmius oreades ( bureți de rouă, bureți de pajiște, ciocârle)
Mycena pura

Această prezentare necesită JavaScript.

Laccaria amethystea
Tricholoma pardinum

Această prezentare necesită JavaScript.

Tricholoma terreum
Ramaria formosa ( meloșel, barba caprei, togmăgel)

Această prezentare necesită JavaScript.

Ramaria botrytis ( rămurele, togmăgel, burete de conopidă, barba caprei, creasta cocoșului)

Ramaria flava ( barba caprei, meloșel, rămurele, burete creț, togmăgei, creasta cocoșului, laba ursului)

Link-uri poze http://clicamanites.free.fr

http://www.rogersroses.com/

http://www.discoverthewild.co.uk

http://luise-ciuperci.blogspot.ro

http://www.isona.org

http://www.mykoweb.com

http://mushroomhobby.com

https://mycologistkat.wordpress.com

en.wikipedia.org